Este vorba de dreptul tău de cetățean
Scurt timp după izbucnirea celui de-al doilea război mondial Benito Mussolini a emis un decret care interzicea italienilor emigrarea în Statele Unite ale Americii, într-un oraș italian doi bărbați erau afectați de acest ordin. Ei trăiseră mulți ani în S.U.A., așadar America devenise patria lor.
Unul din ei era un bancher renumit. Pe când era tânăr părăsi Italia pentru a emigra în Statele Unite. Prin hărnicie ajunse în scurt timp la prosperitate și prestigiu, însă pentru îndeplinirea formalităților ce condiționau obținerea cetățeniei americane nu s-a interesat de loc. Ce-i drept, locuia în America și își însușise avantajele acestei țări până acolo că devenise milionar. Cu toate acestea, cetățenia americană nu putea fi valabilă pentru el, așa că rămăsese tot cetățean italian.
Acest bancher tocmai își terminase pregătirile pentru a se reîntoarce în Statele Unite, însă chiar atunci apăru decretul lui Mussolini. La început acest decret nu-l neliniști în mod deosebit. Sigur de sine, se duse la consulatul american. Acolo ceru să vorbească personal cu consulul și-l rugă să-i rezolve primirea unei vize. Cât de surprins și amărât rămase însă când află de la consul că el nu are nici o șansă de expatriere! La început protestă împotriva acestui fapt; apoi spumegă de furie, însă totul era în zadar! Apoi se rugă din nou și îl imploră pe consul, dar fără succes. El nu era cetățean american, ci italian. Bogăția lui, relațiile private și de afaceri, perfecta vorbire a limbii engleze, toate acestea nu i-au putut fi de folos. A fost nevoit să rămână în Italia.
Celălalt bărbat era o persoană simplă și se îndeletnicea cu agricultura. Trăise doar câțiva ani în America și vorbea o engleză stricată, încă nu se familiarizase cu manierele și cultura americană. Și totuși, el voia să se întoarcă în America, noua sa patrie. Se duse așadar la autoritățile competente și ceru permisiunea de-a părăsi Italia.
- Sunteți cetățean al Statelor Unite?" - întrebă funcționarul. - O, yes!" și mai adăugă câteva cuvinte cu un amestec de italiană și engleză: - Eu sunt cetățean al Statelor Unite. Eu am depus jurământul pe constituția americană și, uitați-vă dumneavoastră, aici sunt documentele mele!" După care, funcționarul consulatului examina pașaportul și-i dădu viza.
- Dumneavoastră puteți călători!" - spuse acesta zâmbind. Doar sunteți american! Decretul lui Mussolini nu vă afectează pe dumneavoastră".
Și tu care citești această întâmplare, în ce fel de călătorie te găsești? Chiar dacă n-ai nici o intenție, de emigrare, odată tot va trebui să pleci; de vrei său nu vrei. Veșnicia ne așteaptă! Încotro va fi călătoria ta? În slavă veșnică, sau departe de Dumnezeu? Un lucru important trebuie să știi: locul de destinație nu se hotărește după moarte, ci AICI și ASTĂZI! Pentru a putea ajunge în cer, tu trebuie de pe acuma să obții cetățenia cerească, încă ceva: această cetățenie cerească nu o posedă din naștere nici un singur om, chiar dacă ar proveni dintr-o familie distinsă, onorabilă sau e prieten bun cu pastorul bisericii unde aparține... Nu, toate acestea nu ajută la nimic, însă Domnul Isus Cristos vrea să-ți dăruiască adevărata cetățenie. Pentru a-ți dărui această minunată cetățenie cerească, pe El L-a costat viața pe crucea de la Golgota. Dumnezeu L-a trimis la moarte pe singurul Lui Fiu pentru tine! Tuturor celor ce cred .în lucrarea de împăcare a lui Cristos, Cuvântul lui Dumnezeu le zice: Așadar, voi nu mai sunteți nici străini, nici oaspeți ai casei, ci sunteți împreună cetățeni cu sfinții, oameni din casa lui Dumnezeu" (Efeseni 2:19).
Gândește-te în mod serios la acest lucru. Este vorba de cetățenia ta!
Friedhelm König