O, Doamne, fericit e-acela
O, Doamne, fericit e-acela
care-a putut trăi-nțelept;
slujind Iubirea și-Adevărul
să fie-amândurora drept.Să nu greșească nici Iubirii
când apără-Adevărul Sfânt
nici Adevărul să nu-l calce
pentru-al Iubirii legământ.C-atât de rar putem și minții
și inimii fi-ascultători
ci toți ori uneia îi suntem
ori alteia părtinitori...Când Adevărul poruncește
să spui ce Dragostea n-ar vrea,
cine-ar putea găsi măsura
spre-a nu greși nici uneia?Când Dragostea ar vrea-s-acoperi
ce Adevărul vrea să spui
a cui s-asculți, și-a-cui să-nlături,
a ei poruncă sau a lui?Căci, Doamne, numai Tu știi Singur
de câte ori m-am chinuit
între-Adevăr și-ntre Iubire
când mângâiat, când osândit...Când mângâiat c-ascult Iubirea
când osândit c-o prea ascult
când întristat c-am părăsit-o
ținând la Adevăr prea mult. Lumină Veșnic negreșită
desăvârșește-mă-n Cristos
să le-mpreun nedespărțite
și-ntrepătrunse-armonios.Că-n El Iubirea-i Adevărul
iar Adevărul este ea
cum cei doi ochi mi-s o vedere
așa să le-am în viața mea.Așa să le-am, să văd deodată
și drept, și limpede, și nalt
să nu-nchid unul niciodată
când îl deschid pe celălalt.
Traian Dorz