Nu-mi mai doresc
Nu-mi mai doresc nimic de jos
puținul ce-l găsesc mi-ajunge
tot ce-i mai mult e-anevoios
tot ce-i mai strălucit străpunge.Nu-mi mai doresc să am aici
nici laude, nici veselie
mi-ajunge partea celor mici
iubirea lor mi-e avuție.Nu-mi mai doresc decât să pot
să merg cu frații prin lumină
un gând și-o inimă în tot
ce-au ei primit din cer să țină.Nu-mi mai doresc decât să fiu
găsit în orișice-ncercare
zidit pe Adevărul viu,
tăcut în orișice răbdare.Smerit în orice loc nălțat,
curat în orice-ntinăciune
umblând în tot ce-am învățat
plângând în orice rugăciune.Iubind în orice lepădări,
crezând în orice zguduire,
statornic primei ascultări,
neostenit spre mântuire.Nu-mi mai doresc, nu-mi mai doresc
decât pe Domnul dimpreună
să poată când am să sfârșesc
să-mi spună: Bine, slugă bună!...
Traian Dorz