Nădejdea mea Preafericită
Nădejdea mea Preafericită
prieten bun și scump și drag
ce dulce-Ți simt pășirea sfântă
pe albul sufletului prag!...Ce limpede-Ți aud bătaia
duioasei inime din sân
când ostenit mi-aplec eu capul
pe pieptu-Ți iubitor să-l țin.Ce sfântă-nviorare-mi umple
adâncul sufletului meu
când limpede, din palmi, Isuse,
Tu apa vieții-mi dai să beu.Ce darnic Doamne Tu mă saturi
cu-a Tale mii de haruri când
din lungi cutreierări de lume
la masa Ta mă-ntorc flămând.Cu câtă grijă-mi porți Tu pașii
prin spinii lumii să mi-i treci
să nu mă-nșele iar vrăjmașul
pe-a ispitirii lui poteci.O, scump și bun și drag prieten
din mii de imnuri azi m-adun
și crinul cel mai scump: viața
sub cruce-nlăcrimat Ți-l pun...
Traian Dorz