De unde-i cântecul acesta?
 

De unde-i cântecul acesta
care-mi trezeşte-aşa suspine?
— Ah ştiu: demult Isuse-odată
cândva-l cântam şi eu cu Tine.

De unde ştiu cărarea asta
ce-mi pare cunoscută bine?
— Ah mi-amintesc: cândva Isuse
mergeam şi eu pe ea cu Tine.

De unde ştiu cuvântu-acesta
ce-acum mereu în minte-mi vine?
— Ah mi-l spuneai şi mie-odată
atunci când ascultam de Tine.

O, numai pacea de-altădată
şi bucuria nu-mi mai vine
rămas-au toate-acolo unde
cândva m-am despărţit de Tine.

Azi când îmi reamintesc de toate
se rupe inima din mine:
Doar eu sunt vinovat Isuse,
că eu Te-am părăsit pe Tine!

O, de-aş putea lăsa păcatul
să pot plângând veni la Tine
pierdutul har de altădată
din nou l-aş regăsi, ştiu bine.

Întoarce-mă Isuse iarăşi
prin dulcile-amintiri senine
spre starea ce-o aveam odată
atunci când ascultam de Tine.
 

Traian Dorz