Ce măreţ biruitor...
 

Ce măreţ biruitor este Domnul,
ce slăvite biruinţi are El
neclintit şi-n veci puternic Îi e tronul
peste vremi şi peste stări de-orice fel.

El e-ncet şi răbdător în lucrare,
lasă omul să facă “cum vrea”
— Dar deodată El îl ia c-o suflare
ca s-arate ce nimica era.

Iar acolo unde-mpotrivitorul
era mândru ieri, dar azi e zdrobit
mai măreţ se-nalţă El, biruitorul
strălucitu-I Nume Sfânt şi Slăvit.

Ca s-arate-n veci la cei ce-L urmează
în ce nume strălucit au crezut
ce puternic şi ce sigur El veghează
ce ne-nvins este-al Său Nume temut.

Slavă veşnică Ţi-aducem Isuse
pentru tot ce-azi vedem că-ai lucrat
strălucirea biruinţei aduse
copleşeşte sufletul re’nălţat.

Şi uitând de suferinţa-ntâlnită
mulţumind pentru Calvarul suit
care-a fost de-o biruinţă slăvită
şi cu-această-nviere sfârşit.

Ştim că lupta nu e-ncheiată
că s-or cere încă jertfe pe drum,
însă cerul, ţinta noastră-adorată
mai aproape şi mai scump ni-e acum!

O, Isus biruitor, du-n depline
biruinţe pe-alesu-Ţi popor!
— Să intrăm biruitori toţi prin Tine
în măreţul, strălucit viitor.
 

Traian Dorz